“Sunt unii copii care sunt trimiti la cersit de mici, iar peste 10 ani ai surpriza sa-i întâlnesti în acelasi colt de strada, acum adulti si apti de munca. Este trist ss vezi cum cersetoria s-a transformat din singura solutie a unui om disperat care nu are cu ce sa-si hraneasca copiii, într-o cariera. Este revoltator atunci când afli ca cersetoria nu este un act individual, ci a ajuns un adevarat business, din care unii câstiga foarte bine, iar altii, cei de la baza piramidei, reusesc sa-si pastreze maruntisul. Este îngrozitor când realizezi ca atunci când dai bani unui copil si crezi ca nu-i va mai fi foame datorita tie, de fapt el va pleca acasa flamând iar cel care e seful retelei isi va schimba smartphone-ul cu unul mai nou.
Ne bucuram ca cineva a avut curajul sa ia initiativa de a preveni cersetoria, un fenomen care are mult mai multe efecte negative decât cele pe care le vedem la suprafata, si asupra celor care sunt implicati, dar si asupra întregii societati.
Ne bucuram si mai mult pentru ca Asociatia Zâmbetul Îngerilor are si o solutie pentru aceasta problema, una care este atat de naturala încât te întrebi cum de nu s-a gândit nimeni pâna acum sa o puna în aplicare. Va sustinem cu tot sufletul, si ne dorim ca întreaga societate sa raspunda activ la initiativa voastra, pentru ca daca fiecare om se implica într-o masura cât de mic, e imposibil sa nu reusim sa oferim celor care acum sunt în postura de cersetor – un viitor mai frumos.”

Multi dintre noi am putea spune despre fenomenul cersetoriei: “Nu e problema mea!” E fundamental gresit, chiar daca vremurile au devenit mai dificile pentru toata lumea si cei mai multi dintre noi sunt de-a dreptul hartuiti clipa de clipa de probleme personale, în mare masura de natura materiala. Ziua de mâine nu mai e doar o figura de stil, ci o îngrijorare reala pentru fiecare individ rational. Însa atunci când întâlnesti pe strada, în intersectii, la metrou, în autobuz, în preajma bisericilor si, mai nou, peste tot, DIN CE ÎN CE MAI MULTI oameni care cersesc, atunci trebuie sa ne fie clar ca AVEM O MARE PROBLEMA, noi toti, ca societate. Când afara e ger, unde înnopteaza oamenii astia? Dar ce manânca ei, zi de zi? Ne-am întrebat vreodata? Câti dintre noi am trait situatii disperate în care sa aflam într-adevar ce înseamna foamea sau frigul? Nu cred ca ne-am pus cu adevarat problema gasirii unor solutii. Suntem indignati, deranjati, agresati de cei care întind mâna spre noi. si revoltati de ticalosia celor care îi exploateaza prin înselatorie, agresiune, tâlharire si chiar trafic de carne vie. Dar dincolo de impactul emotional pe care îl au asupra noastra situatiile în care sunt implicati oamenii sarmani, fara nicio sansa în aceasta societate, care ajung sa cerseasca sau copii fara niciun viitor, ar trebui sa ne îngrijoreze înainte de toate cauza primara a acestui fenomen: saracia. Nu putem fi insensibili la nevoile celor pe care îi întâlnim pe strada si care se afla în situatii limita, fie ca e vorba de copii, fie de batrâni. Nu putem trece nepasatori pe lânga nenorocirea semenilor si, astfel, ajungem sa alimentam, involuntar, adevarate retele infractionale care au transformat cersetoria într-o afacere rentabila. Nu se poate continua asa. Cersetoria este, indirect, problema noastra, a tuturor, pentru ca afecteaza imaginea unei societati normale, asa cum ne dorim sa fim perceputi noi, românii. Însa doar milostenia nu este o solutie, cred ca tocmai de aceea initiativa originala si, cred eu, eficienta a Asociatiei Zâmbetul Îngerilor de a preveni cersetoria este salutara si merita tot sprijinul nostru. Al meu îl au deja, întrutotul!

De la „sînt” spre la „a fi” Ma gîndesc la cei pentru care, în copilarie, acasa însemna ceva foarte bine definit. Ma gîndesc la cei pentru care hainele, mîncarea, încaltamintea, jucariile si visele copilariei nu erau numai concepte pur teoretice, ci realitati concrete, foarte bine definite… Ma gînde…

“Nu e zi sa nu dam cu privirea de un cersetor, la un colt de strada, la un semafor sau la un super-market… Unii le dam un leu, altii 10, altii nimic… Asta conteaza prea putin, pentru ca putem sa-i ajutam altfel, intr-un mod organizat si mai corect. Ne ajutam astfel si pe noi, pentru ca ne vom curati si civiliza orasul… Haideti sa-i ajutam pe oamenii strazii sa inteleaga ca nu cersetoria e sansa lor pentru o viata mai buna!”

“Noi zambim pentru ca Dumnezeu ne-a binecuvantat!
Exista insa oameni mai putin norocosi decat noi pe care avem datoria morala sa ii ajutam.
Rupe din bucata ta de paine si ofera celor care au nevoie!
Alatura-te campaniei de prevenire a cersetoriei!”

“Fenomenul cersetoriei exista de mii de ani si nu poate fi stopat din motive simple: cei care ofera bani cersetorilor se simt bine (au impresia ca sunt generosi si “ajuta” pe cei pe care ii considera inferiori) si exista o “armata” de indivizi in spatele fenomenului care castiga bani frumosi fara multa munca.

Ceea ce trebuie dezvoltat la nivel institutional, de catre guvern impreuna cu ONG-urile specializate este ajutorarea sistemica a nevoiasilor, inainte de a ajunge ca acestia sa cerseasca, prin oferirea de adapost si hrana in conditii civilizate. Aceste organizatii se pot finanta primind donatii si de la persoane fizice, care in loc sa dea bani la stop sau pe strada cersetorilor, trimit un simplu SMS de o valoare modica.

De asemenea, ingrijorator este fenomenul folosirii handicapatilor care nu sunt asistati social pentru activitati de cersetorie! Acest aspect trebuie solutionat tot institutional prin preluarea handicapatului de catre mecanisme sociale de asistenta, unele bazate pe voluntariatul unor persoane cu adevarat generoase!

Un popor civilizat trebuie sa aiba grija de semenii sai!”

“Cu un zambet poti face multe: poti consola un prieten, ii poti lumina ziua unui necunoscut, poti depasi momente grele, poti sa te faci placut, poti schimba mersul lucrurilor si poti sa vezi soarele intr-o zi cu nori. Cu un zambet poti schimba lumea. Cu un zambet poti schimba vieti. Cu un zambet nu le poti cumpara o casa, dar ii poti incuraja, ii poti face sa nu se simta singuri, marginalizati si fara speranta. Hai sa privim cersetoria nu numai ca pe un fenomen social, ci ca pe o problema morala si umana. A noastra, a tuturor, si nu doar a oamenilor strazii. Hai sa fim mai ingaduitori de maine, sa ii privim in ochi, sa ii intelegem, sa incercam sa le intindem o mana de ajutor cand ii vedem la colt de strada sau batandu-ne disperat in geamul masinii. Hai sa le zambim. Hai sa lasam lumea un pic mai buna decat am gasit-o. AZI eu, maine tu, poimaine el si in curand, noi toti. Noi putem sa zambim. Noi putem schimba vieti!

Sustin campania A.Z.I. pentru ajutorarea oamenilor strazii!”